FLOGÍSTIC, -Ă, flogistici, -ce, adj., s. n. 1. Adj. De ardere, provenind din ardere. 2. S. n. Substanță inexistentă, imaginată de alchimiști pentru a explica arderea. – Din fr. phlogistique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FLOGÍSTIC, -Ă adj. (Liv.) De ardere; provenind din ardere. // s.n. 1. Substanță inexistentă, imaginată de alchimiști pentru a explica arderea. 2. Agent capabil să producă o inflamație. [< fr. phlogistique, cf. gr. phlogistos – inflamabil].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FLOGÍSTIC, -Ă I. adj. de ardere; provenind din ardere. II. s. n. 1. substanță inexistentă, imaginată de alchimiști pentru a explica arderea; flogiston. 2. agent capabil să producă o inflamație. (< fr. phlogistique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
flogístic adj. m., pl. flogístici; f. sg. flogístică, pl. flogístice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
flogístic s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FLOGÍSTIC1 n. (în concepția alchimiștilor) Fluid care ar exista în toate substanțele ce ard și s-ar degaja din acestea în timpul arderii. /<fr. phlogistique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FLOGÍSTIC2 ~că (~ci, ~ce) Care provine din ardere; de ardere. /<fr. phlogistique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink