FOJGĂITÚRĂ, fojgăituri, s. f. (Reg.) Fâșâit, foșnet. [Pr.: -gă-i-. – Var.: foșcăitúră s. f.] – Fojgăi + suf. -tură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
fojgăitúră s. f. (sil.-gă-i-), g.-d. art. fojgăitúrii; pl. fojgăitúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink