Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
FRANȚUZÉȘTE adv. Ca francezii, în felul francezilor; în limba franceză. – Franțuz + suf. -ește.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FRANȚUZÉȘTE adv. 1) În felul francezilor; cum obișnuiesc francezii; ca francezii. 2) În limba francezilor. A vorbi ~. /franțuz înv. + suf. ~ește
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FRANȚUZÉȘTE adv. (înv.) galicește. (Vorbește perfect ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
franțuzéște adv.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FRANȚUZÍ, franțuzesc, vb. IV. Refl. (Înv. și fam.) A imita servil obiceiurile franceze, a întrebuința în mod nejustificat cuvinte și expresii franceze. ♦ Tranz. A introduce, fără necesitate, în limbă cuvinte și expresii franceze. – Din franțuz.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A FRANȚUZÍ ~ésc înv. tranz. fam. 1) (limbi, idiomuri, graiuri) A împestrița cu expresii și cuvinte franceze. 2) A face să se franțuzească. /Din franțuz
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE FRANȚUZÍ mă ~ésc intranz. A adopta limba, cultura și obiceiurile francezilor; a deveni asemănător cu francezii. /Din franțuz înv.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
franțuzí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. franțuzésc, imperf. 3 sg. franțuzeá; conj. prez. 3 sg. și pl. franțuzeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink