FUGÁRNIC, -Ă, fugarnici, -ce, adj. (Rar) Fugitiv, nestatornic. ♦ (Substantivat) Animal (în special cal) care fuge, care este silit să fugă. – Fugar + suf. -nic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
fugárnic adj. m., pl. fugárnici; f. sg. fugárnică, pl. fugárnice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FUGÁRNIC ~că (~ci, ~ce) și substantival rar (mai ales despre cai) Care este destinat pentru fugă. /fugar + suf. ~nic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink