Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
FUNDAMENTÁRE, fundamentări, s. f. Acțiunea de a fundamenta și rezultatul ei. – V. fundamenta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FUNDAMENTÁRE s.f. Acțiunea de a fundamenta și rezultatul ei. [< fundamenta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FUNDAMENTÁRE s. stabilire. (~ coordonatelor unei teorii.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fundamentáre s. f., g.-d. art. fundamentării; pl. fundamentări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FUNDAMENTÁ, fundamentez, vb. I. Tranz. A pune baze temeinice unei idei, unei teorii, unui program etc.; a stabili, a consolida; a demonstra cu argumente științifice. – Din fundament. Cf. germ. fundamentieren.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A FUNDAMENTÁ ~éz tranz. (teorii, concepții etc.) A sprijini pe un solid fundament științific. /Din fundament
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
FUNDAMENTÁ vb. I. tr. A pune baze temeinice, a consolida. ♦ A demonstra cu elemente științifice (o idee, o teorie etc.). [Var. fondamenta vb. I. / < fundament].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
FUNDAMENTÁ vb. tr. a pune baze temeinice, a consolida. ◊ a demonstra cu elemente științifice (o idee, o teorie). (< germ. fundamentieren)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
FUNDAMENTÁ vb. 1. v. baza. 2. a stabili. (A ~ coordonatele unei noi teorii.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fundamentá vb., ind. prez. 1 sg. fundamentéz, 3 sg. și pl. fundamenteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink