FURÓR s. n. stare paroxistică reprezentând gradul cel mai înalt de iritabilitate. (< lat. furor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
furór s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IRA FUROR BREVIS EST (lat.) mânia este o scurtă nebunie – Horațiu, „Epistulae”, 1, 2, 62.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink