FÂLFÂITÚRĂ, fâlfâituri, s. f. (Rar) Fâlfâire. [Pr.: -fâ-i-] – Fâlfâi + suf. -tură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
FÂLFÂITÚRĂ s. v. fâlfâit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
fâlfâitúră s. f. (sil. -fâ-i-), g.-d. art. fâlfâitúrii; pl. fâlfâitúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink