Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
GĂINÁ1, pers. 3 găinează, vb. I. Refl. (Despre păsări) A-și lepăda găinațul; a se găinăța. [Pr.: gă-i-] – Din găinaț (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GĂINÁ2, găinez, vb. I. Intranz. (Rar; despre oameni) A lâncezi; a boli. [Pr.: gă-i-. – Var.: găiní vb. IV] – Din găină.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GĂINÁȚ, găinațuri (găinați), s. n. (m.) Excremente de pasăre. [Pr.: gă-i-] – Lat. [stercus] gallinaceum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GĂINÁȚ ~uri n. Excrement de pasăre. [Pl. și găinațe] /<lat. gallinaceum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GĂÍNA s. art. v. pleiadele.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
GĂINÁ vb. v. găinăța.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
GĂINĂ-CU-MĂRGĂRITÁRE s. v. bibilică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
găináț (-ți), s. m. – Excrement de găină, și de pasăre în general. Lat. gallῑnāceum (Pușcariu 695; Densusianu, Hlr., 158; Candrea-Dens., 711; DAR), cf. it. gallinaccio, prov. galinat, sp. gallinaza. – Der. găinăța, vb. (a-și lepăda păsările găinațul).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
găiná vb., ind. prez. 3 sg. găineáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
găína-lui-Dumnezéu (insectă) s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
găináț s. n., pl. găináțuri/găináțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
găínă-cu-mărgăritáre (bibilică) s. f., pl. găíni-cu-mărgăritáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
găínă-sălbátică (găină-de-munte) s. f., pl. găíni-sălbátice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink