GÁLEȘ, -Ă, galeși, -e, adj. (Despre ochi sau privire; p. ext. despre oameni; adesea adverbial). 1. Drăgăstos, duios. 2. Melancolic, trist. [Var.: (reg.) gáliș, -ă adj.]. – Din bg. kaleš.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GÁLEȘ adj. v. drăgăstos.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gáleș (gáleșe), s. n. – (Înv.) Varietate de pînză. Germ. gallisch (DAR). Sec. XVIII.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
gáleș (gáleși), – 1. Iubitor, drăgăstos, duios. – 2. Melancolic. Sl. (bg., sb.) galiti „a tînji”, confundat cu sb. gao, gal(eša) „negru”, bg. kaleš „cu ochi negru”, cf. mr., megl. caleș „(oaie) cu ochi negri”, de unde ngr. ϰάλεσια, alb. kalješ, cf. galiță. Influența lui kaleš este evidentă mai ales prin faptul că acest cuvînt se folosește aproape exclusiv cu privire la ochi. Totuși, der. directă de la kaleš (Berneker 293; DAR), nu este probabilă; mai curînd este vorba de un der. de la vb. galiti, ca bg. galen „fraged”, cu schimbare de suf. ca urmare a contaminării menționate (cf. Lowë 50). – Der. îngălișat, adj. (rar, melancolic, trist).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
gáleș adj. m., pl. gáleși; f. sg. gáleșă, art. gáleșa, pl. gáleșe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GÁLEȘ ~ă (~i, ~e) 1) (despre ochi, privire, voci) Care este plin de dragoste; drăgăstos. 2) (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește o stare sufletească apăsătoare; plin de melancolie; melancolic. /<bulg. kaleš
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink