GÁNGSTER, gangsteri, s. m. Membru al unei bande de răufăcători; p. gener. bandit, răufăcător. – Din fr., engl. gangster.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GÁNGSTER s.m. Nume dat (în S.U.A.) bandiților și criminalilor organizați în bande. [Pron. gang-. / < fr., engl. gangster].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GÁNGSTER s. m. membru al unei bande de răufăcători, de criminali. (< fr., engl. gangster)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
gángster s. m. (sil. mf. gang-), pl. gángsteri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GÁNGSTER ~i m. (mai ales în S. U. A.) Membru al unei bande organizate; escroc; bandit. /<fr., engl. gangster
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GÁNGSTER (< engl.) s. m. Membru al unei organizații criminale, ale cărei venituri proveneau din jaf, p*********e, trafic de narcotice și extorcări industriale, în S.U.A., în perioada prohibiției. ♦ P. ext. Criminal, răufăcător.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink