GEAMANTÁN, geamantane, s. n. Cufăr portabil din piele, carton, material plastic etc., în care se pun lucrurile necesare pentru călătorie; valiză. [Var.: (reg.) geamandán s. n.] – Din tc. camadan, ngr. tzamandáni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GEAMANTÁN s. valiză, (pop.) cufăr.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
geamantán (geamantáne), s. n. – Valiză. – Var. ge(a)mandan. Tc. camadań (Meyer 79; Șeineanu, II, 186; Roesler 610; Lokotsch 652), în parte prin intermediul ngr. τζαμαντάνι, cf. alb. ğamandan, rus. čemodan.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
geamantán s. n. (sil. gea-), pl. geamantáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GEAMANTÁN ~e n. Obiect de bagaj portabil, de formă dreptunghiulară și relativ plată, cu încuietoare, confecționat dintr-un material ușor (carton, piele, plastic etc.); valiză. ◊ A-și face ~ul a) a-și aranja lucrurile în geamantan; b) a se pregăti de drum. /<ngr. tzamantáni, turc. camadan
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink