GEÁMĂT, gemete, s. n. Sunete nearticulate scoase de o ființă care simte o durere (fizică sau morală). ♦ Fig. Freamăt, murmur, vuiet (al unor elemente ale naturii). [Var.: gémăt, gémet s. n.] – Lat. gemitus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GEÁMĂT s. scâncet, tânguire, vaier, vaiet, (rar) scânceală, (înv.) scâncitură. (Un ~ de durere.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
GEÁMĂT s. v. freamăt, șuierat, vâjâit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
geámăt s. n., pl. gémete
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GEÁMĂT gémete n. Sunet înfundat și prelung produs în urma unor dureri chinuitoare. /<lat. gemitus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink