GELOZÍE, gelozii, s. f. 1. Sentiment chinuitor și obsedant pe care îl provoacă în sufletul cuiva bănuiala sau certitudinea că ființa iubită îi este necredincioasă. 2. (Rar) Invidie, pizmă. – Din it. gelosia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GELOZÍE s.f. 1. Sentiment chinuitor provocat de bănuiala sau certitudinea că persoana iubită este necredincioasă. 2. (Rar) Invidie, pizmă. [Gen. -iei. / < it. gelosia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GELOZÍE s. f. 1. sentiment chinuitor provocat de bănuiala sau certitudinea că persoana iubită este necredincioasă. 2. invidie. (< it. gelosia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
GELOZÍE s. 1. (pop.) temere, temut, (înv.) jaluzie, zulie. (~ unui soț.) 2. v. invidie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gelozíe s. f., art. gelozía, g.-d. art. gelozíei; pl. gelozíi, art. gelozíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GELOZÍE ~i f. 1) Trăire sufletească chinuitoare și obsedantă, provenită din faptul sau presupunerea că ființa iubită nu este credincioasă. 2) Sentiment de nemulțumire egoistă, provocat de situația, succesele cuiva; invidie; pizmă. [G.-D. geloziei] /<it. gelosia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink