GENOTÍP, genotipuri, s. n. Totalitatea proprietăților ereditare ale unui organism. – Din fr. génotype.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GENOTÍP s.n. Totalitatea calităților ereditare ale unui individ. [Pl. -uri. / < fr. génotype, cf. lat. genus – neam, typus – tip].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GENOTÍP s. n. totalitatea factorilor ereditari (gene) care determină caracterele unui organism. (< fr. génotype)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
GENOTÍP s. v. germen.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
genotíp s. n., pl. genotípuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GENOTÍP ~uri n. Totalitate a genelor caracteristice unei specii. /<fr. génotype
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink