GERÁNIU s. n. V. geranium.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GERÁNIU s.m. Plantă sălbatică sau cultivată, cu flori ornamentale; mușcată. V. pelargonie. ◊ Ulei de geraniu = ulei eteric cu miros de trandafir, folosit în parfumerie și în cosmetică. [Pron. -niu. / < fr. géranium, cf. gr. geranion].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GERÁNIU s. m. plantă sălbatică sau cultivată, cu flori ornamentale. ♦ ulei de ~ = ulei eteric cu miros de trandafir, folosit în parfumerie și cosmetică. (< fr. géranium, gr. geranion)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
gerániu s. m. [-niu pron. -niu], art. gerániul
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink