GHIDÚȘ, -Ă, ghiduși, -e, adj. (Fam.; adesea substantivat) Care face ghidușii, care manifestă, trădează o atitudine de ștrengărie; poznaș. – Ghidi + suf. -uș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GHIDÚȘ adj. v. glumeț, hazliu, poznaș, vesel.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
GHIDÚȘ s. v. bufon, măscărici, paiață.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ghidúș adj. m., pl. ghidúși; f. sg. ghidúșă, pl. ghidúșe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GHIDÚȘ ~ă (~i, ~e) și substantival Care face ghidușii; care se ține de pozne; poznaș; șotios; năzbâtios; nebunatic. /ghidi + suf. ~uș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink