GHIMIRLÍE, ghimirlii, s. f. 1. Ferăstrău cu pânza (II 1) îngustă. 2. Casă mică și sărăcăcioasă. [Var.: ghimerlíe s. f.] – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ghimirlíe s. f., art. ghimirlía, g.-d. art. ghimirlíei; pl. ghimirlíi, art. ghimirlíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GHIMIRLÍE ~i f. Ferăstrău cu pânză îngustă, folosit de dogari și de dulgheri. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink