GHINȚ, ghințuri, s. n. Unealtă de cizmărie cu ajutorul căreia se lărgește încălțămintea. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ghinț, ghínțuri, s.n. (reg.) 1. unealtă de lărgit gheata. 2. nod de sânge închegat de răceală în corp.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
ghinț s. n., pl. ghínțuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GHINȚ ~uri n. Unealtă de cizmărie cu care se lărgește cizma. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink