GIBÓN, giboni, s. m. Gen de maimuțe antropoide cu membrele anterioare foarte lungi, fără coadă, cu blana neagră sau cenușie, care trăiesc în pădurile tropicale din Asia, Sumatra, Java etc. (Hylobates); animal care face parte din acest gen. – Din fr. gibbon.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GIBÓN s.m. Maimuță antropoidă cu brațele foarte lungi și fără coadă, care trăiește prin pădurile indo-malaieze. [< fr. gibbon, cf. it. gibbone < cuv. indian].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GIBÓN s. m. maimuță antropoidă cu brațele foarte lungi și fără coadă, din pădurile indo-malaieze. (< fr. gibbon)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
gibón s. m., pl. gibóni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GIBÓN ~i m. Maimuță antropoidă de talie mare, fără coadă, cu membrele anterioare foarte lungi, care merge în două picioare și trăiește în sud-estul Asiei. /<fr. gibbon
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink