GIOLÁR, giolari, s. m. (Înv.) Jucător (priceput) de arșice. – Giol + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
giolár s. m. (sil. gio-), pl. giolári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink