giurumeá, giuruméle, s.f. (reg.) ceva uzual; cotidian.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
giurumeá s. f. (sil. giu-), art. giurumeáua, g.-d. art. giurumélei; pl. giuruméle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink