GLIGÁN, gligani, s. m. 1. (Înv. și reg.) Porc mistreț. 2. Fig. (Pop. și fam.) Găligan. – Din bg. gligan.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GLIGÁN s. v. mistreț, porc mistreț, porc sălbatic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gligán (gligáni), s. m. – 1. Porc mistreț. – 2. Persoană ca un cal, uriașă. – Var. găligan, gîligan. Bg. gligan (Conev 56; Candrea, Conv. lit., XXXIV, 1132; DAR); însă originea din bg. nu este cunoscută, cf. Mladenov 101, care pleacă de la un sl. *klikŭ. Var. se folosesc numai cu al doilea sens.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
gligán s. m., pl. gligáni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GLIGÁN ~i m. 1) înv. Porc sălbatic; mistreț. 2) fig. fam. Om foarte înalt; găligan; lungan. /<bulg. gligan
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink