Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: gofra (verb tranzitiv) , gofră   
GOFRÁ, gofrez, vb. I. Tranz. A imprima rânduri de cute paralele (și ondulate) pe o țesătură, pe o tablă, pe o hârtie etc. ♦ A aplica pe o țesătură un desen imprimat în relief. – Din fr. gaufrer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GOFRÁ vb. I. tr. A face cute, ondulații paralele pe o țesătură, pe o tablă. ♦ A face un desen în relief (pe o țesătură). [< fr. gaufrer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
gofrá vb. tr. A face un gofraj. (< fr. gaufrer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
gofrá vb. (sil. -fra), ind. prez. 1 sg. gofréz, 3 sg. și pl. gofreáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A GOFRÁ ~éz tranz. (stofe, țesături, hârtie, carton, tinichea etc.) A prevedea cu gofraj. /<fr. gaufrer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GÓFRĂ, gofre, s.f. Produs de patiserie de formă dreptunghiulară sau hexagonală, din aluat lichid (ca de clătite), presat și copt într-o formă specifică gofrată, servit ca o prăjitură, cu frișcă, miere, gem sau sirop; din fr. gaufre; sin. (înv.) vafelă, din germ. Waffel, engl. waffle.
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)