GRIND, grinduri, s. n. Mică ridicătură de teren de formă alungită, care rezultă din depunerile aluvionare ale unei ape curgătoare sau ale mării. – Din sl. grenddu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRIND s. (GEOGR.) grădiște, (reg.) popină. (~ în lunca unui râu.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
grind s. n., pl. grínduri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GRIND ~uri n. Fâșie de teren mai ridicată, formată de-a lungul malurilor unui râu, al țărmurilor marine sau la vărsarea marilor fluvii în mări din depuneri aluvionare. /<sl. grendu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink