GRĂDINĂRÍE, (2) grădinării, s. f. 1. Grădinărit. 2. Grădină (1). – Grădinar + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GRĂDINĂRÍE f. Ocupație a grădinarului. /grădinar + suf. ~ie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GRĂDINĂRÍE s. v. horticultură.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
grădinăríe s. f., art. grădinăría, g.-d. art. grădinăríei; (grădini) pl. grădinăríi, art. grădinăríile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink