Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
GUMÁT, -Ă, gumați, -te, adj. Acoperit cu gumă (1), cu cauciuc, cu clei, cu lipici etc. – V. guma.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
gumát adj. m., pl. gumáți; f. sg. gumátă, pl. gumáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
GUMÁ, gumez, vb. I. Tranz. A aplica un strat de gumă (1) sau de cauciuc pe suprafața unui obiect. ♦ A aplica un strat de clei, lipici etc. pe dosul unei etichete, unei mărci poștale etc., în vederea lipirii acestora pe ceva. – Din gumă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A GUMÁ ~éz tranz. 1) (obiecte) A acoperi cu un strat subțire de gumă. 2) (etichete, mărci poștale, timbre etc.) A trata cu clei în vederea lipirii. /Din gumă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
GUMÁ vb. I. tr. 1. A întinde un strat de cauciuc pe un obiect. 2. A aplica un strat de clei pe spatele unei etichete, al unei mărci poștale etc. [Cf. fr. gommer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
GUMÁ vb. tr. 1. a aplica un strat de gumă sau de cauciuc pe suprafața unui obiect. 2. a aplica un strat de clei, de lipici, pe dosul unei etichete, mărci poștale etc. (după fr. gommer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
gumá vb., ind. prez. 1 sg. guméz, 3 sg. și pl. gumeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink