GÂLGÂITÚRĂ, gâlgâituri, s. f. Gâlgâire. [Pr.: -gâ-i-] – Gâlgâi + suf. -tură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
GÂLGÂITÚRĂ s. v. gâlgâit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
gâlgâitúră s. f., g.-d. art. gâlgâitúrii; pl. gâlgâitúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink