HALVÍȚĂ s. f. V. alviță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
alvíță și (maĭ rar) ha- f., pl. e (dim. d. halva). Un fel de halva maĭ compactă, albă, făcută din scrobeală orĭ făină, mĭere saŭ zahăr și une-orĭ și cu nucĭ. Munt. A bate alvița, a mușca dintr' o bucată de alviță atîrnată c' o sfoară de tavan, cum obișnuĭește vulgu la lăsata seculuĭ de Paște.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink