HAMÚT, hamuturi, s. n. (Înv.) Gâtar (la ham). – Din bg. hamut, rus. homut.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HAMÚT s. v. bucar, curar, gâtar, vânar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hamút s. n., pl. hamúturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HAMÚT ~uri n. înv. Parte a hamului care trece peste gâtul calului. /<rus. homut
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink