HARABAGÍU, harabagii, s. m. (Reg.) Căruțaș. – Din tc. arabaci.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
harabagíu s. m. art. harabagíul; pl. harabagíi, art. harabagíii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HARABAGÍU ~i m. înv. Persoană care transporta încărcături cu harabaua; căruțaș. /<turc. arabaci
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink