HARACHÍRI s. n. Sinucidere prin spintecarea pântecelui, practicată în Japonia, în special de samurai, în caz de înfrângere, dezonoare sau de condamnare la moarte. – Din fr. hara-kiri.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HARACHÍRI n. Mod de sinucidere prin spintecarea pântecelui cu pumnalul, practicat mai ales de samuraii japonezi. [Sil. ha-ra-chi-ri] /<fr. hara-kiri
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HARACHÍRI s.n. Sinucidere prin tăierea pântecelui cu pumnalul, practicată în Japonia. [< fr., jap. hara-kiri].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HARACHÍRI s. n. sinucidere rituală prin tăierea pântecului cu pumnalul, practicată în Japonia; seppuku. (< fr. hara-kiri)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
HARACHÍRI s. seppuku. (Și-a făcut ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
harachíri s. n. (sil. -ri)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink