HAVAIÁN, -Ă I. adj. 1. din insulele Hawaii. 2. (despre un tip de erupție vulcanică) caracterizat prin emisiune fără explozie și bombe vulcanice ale unei lave bazaltice fluide. II. s. f. instrument muzical cu coarde, asemănător cu chitara, cu sunetul lin și tărăgănat. (< fr. hawaïenne /II/ hawaïenne)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
HAVAIÁNĂ, havaiene, s. f. Instrument muzical cu coarde asemănător cu chitara, cu sunetul melodios, lin și tărăgănat. [Pr.: -va-ia-] – Din fr. [guitare] hawaiienne.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HAVAIÁNĂ s.f. Instrument muzical cu coarde asemănător cu chitara, cu sunetul lin și tărăgănat. [Pron. -va-ia-. / < fr. hawaïenne, cf. Hawaii – arhipelag în Pacific].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
havaiánă s. f. (sil. -va-ia-), g.-d. art. havaiénei; pl. havaiéne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink