HEGEMÓN, hegemoni, s. m., adj. Conducător; (cel) care reprezintă forța principală, conducătoare. [Var.: heghemón s. m., adj.] – Din lat. hegemon.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HEGEMÓN ~i m. Forță conducătoare, principală; forță motrice. /<lat. hegemon
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HEGEMÓN s.m. Conducător; cel care reprezintă forța principală, conducătoare. [Var. heghemon s.m. / < fr. hégémone, cf. lat. , gr. hegemon].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HEGEMÓN s. m., adj. conducător; (cel) care reprezintă forța principală, conducătoare. (< lat., gr. hegemon)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
HEGEMÓN adj., s. v. conducător.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hegemón s. m., adj. m., pl. hegemóni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink