HELIOMÉTRU, heliometre, s. n. Instrument optic pentru determinarea diametrului aparent al Soarelui și al planetelor. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliomètre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HELIOMÉTRU ~e n. Instrument optic pentru măsurarea distanțelor unghiulare mici dintre aștri, precum și a diametrului aparent al Soarelui și al altor corpuri cerești. /<fr. héliometre
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HELIOMÉTRU s.n. (Astr.) Instrument pentru determinarea diametrului aparent al Soarelui și al planetelor. [< fr. héliomètre, cf. gr. helios – soare, metron – măsură].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HELIOMÉTRU s. n. instrument pentru determinarea diametrului aparent al Soarelui și al planetelor. (< fr. héliomètre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
heliométru s. n. (sil. -li-o-, -tru), art. heliométrul; pl. heliométre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink