HEMÍNĂ, hemine, s. f. Substanță organică produsă prin încălzirea hemoglobinei cu clorură de sodiu și acid acetic, folosită în medicina judiciară pentru identificarea petelor de sânge. – Din fr. hémine.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HEMÍNĂ s.f. (Chim.) Substanță formată din hem prin transformarea fierului bivalent în fier trivalent. [< fr. hémine, cf. gr. haima – sânge].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HEMÍNĂ s. f. substanță organică formată din hem prin transformarea fierului bivalent în fier trivalent. (< fr. hémine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
hemínă s. f., g.-d. art. hemínei; pl. hemíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink