HEPTAÉDRU, heptaedre, s. n. Corp geometric cu șapte fețe. – Din fr. heptaèdre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HEPTAÉDRU ~e n. Poliedru cu șapte fețe. [Sil. -ta-e-dru] /<fr. heptaedre
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HEPTAÉDRU s.n. Poliedru cu șapte fețe. [Pron. -ta-e-. / < fr. heptaèdre, cf. gr. hepta – șapte, hedra – față].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HEPTAÉDRU s. n. poliedru cu șapte fețe. (< fr. heptaèdre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
heptaédru s. n. (sil. -dru), art. heptaédrul; pl. heptaédre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink