HIGIÉNĂ s. f. V. igienă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HIGIÉNĂ s.f. v. igienă.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IGIÉNĂ s. f. 1. Ramură a medicinii care elaborează normele de apărare a sănătății oamenilor și formele de aplicare a acestor norme pe baza studierii interdependenței și interacțiunii dintre om și mediul înconjurător, a condițiilor de trai, precum și a relațiilor sociale și de producție. 2. Ansamblu de reguli și de măsuri practicate pe care cineva le respectă pentru a-și păstra sănătatea. [Pr.: -gi-e-. – Var.: higiénă s. f.] – Din fr. hygiène.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IGIÉNĂ f. 1) Ramură a științei medicale care studiază mijloacele de ocrotire a sănătății omului și de prevenire a bolilor. 2) Ansamblul principiilor și măsurilor practice de păstrare a sănătății. [G.-D. igienei; Sil. -gi-e-] /<fr. hygiene
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IGIÉNĂ s.f. Ramură a medicinii care studiază mijloacele de păstrare a sănătății și de prevenire a bolilor. ♦ Ansamblu de reguli și de măsuri menite să apere sănătatea. [Pron. -gi-e-, gen. -nei, var. higienă s.f. / < fr. hygiène, cf. gr. hygieina – sănătate].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink