HIPOCOTÍL, hipocotile, s. n. Porțiune din tulpina unei plantule cuprinsă între cotiledoane și baza rădăcinii. – Din fr. hypocotyle.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HIPOCOTÍL s.n. (Bot.) Regiune a tulpinii plantelor, situată între cotiledoane și colet2. [< fr. hypocotyle].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HIPOCOTÍL s. n. regiune a tulpinii plantelor, între cotiledoane și colet2. (< fr. hypocotyle)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
hipocotíl s. n., pl. hipocotíle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink