HIPOTALÁMUS, hipotalamusuri, s. n. Formație cenușie a creierului, care corespunde părții inferioare a encefalului, având rol important în reglarea superioară a funcțiilor vegetative ale organismului. – Din fr. hypothalamus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HIPOTALÁMUS s.n. (Anat.) Regiune a creierului, corespunzând părții inferioare a diencefalului. [< fr. hypothalamus, cf. gr. hypo – sub, thalamos – camera dinăuntru].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HIPOTALÁMUS s. n. regiune a encefalului situată la baza creierului. (< fr. hypothalamus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
HIPOTALÁMUS s. (ANAT.) neurohipofiză.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hipotalámus s. m., pl. hipotalámuși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
hipotalámus s. m., pl. hipotalamuși
Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine | Permalink