HIPURÍT s. m. Gen fosil de lamelibranhiate care au trăit în cretacicul superior; animal din acest gen. – Din fr. hippurite.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HIPURÍT s. m. gen fosil de lamelibranhiate având valva inferioară conică, fixată, iar cea superioară liberă și cu căpăcel. (< fr. hyppurite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
hipurít s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink