hirográf, hirográfe, s.n. (înv.) act cu iscălitură autografă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
hirográf (hirográfe), s. n. – Autograf, document sub semnătură privată. Ngr. χειρόγραφον. Sec. XVIII.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink