HORST, horsturi, s. n. Regiune a scoarței terestre mărginită de falii, care a rămas ridicată după scufundarea regiunilor vecine. – Din germ. Horst.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HORST s.n. Regiune a scoarței terestre mărginită de falii, rămasă ridicată după scufundarea regiunilor vecine. [Pl. -turi. / < germ. Horst, cf. gr. horst].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HORST s. n. regiune mai înaltă a scoarței terestre, mărginită de falii, rămasă ridicată după scufundarea regiunilor vecine. (< germ. Horst)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
horst s. n., pl. hórsturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink