Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
HOȚÉSC, -EÁSCĂ, hoțești, adj. De hoț. – Hoț + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HOȚÉSC ~eáscă (~éști) Care este caracteristic pentru hoți; propriu hoților. /hoț + suf. ~esc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HOȚÉSC adj. pungășesc, șarlatanesc, (rar) potlo-găresc, (pop.) tâlhăresc. (Faptă ~ească.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hoțésc adj. m., f. hoțeáscă; pl. m. și f. hoțéști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
HOȚÍ, hoțesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A duce o viață de hoț. ♦ Tranz. A fura. – Din hoț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A HOȚÍ ~ésc rar 1. intranz. A fi hoț. 2. tranz. (bunuri materiale) A sustrage prin hoție; a fura. /Din hoț
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HOȚÍ vb. v. fura, haiduci, lua, sustrage.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hoțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hoțésc, imperf. 3 sg. hoțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. hoțeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink