Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
HUIDUÍ, huiduiesc (húidui), vb. IV. Tranz. A alunga pe cineva strigând „huideo”, a batjocori violent pe cineva cu ocări și cu fluierături; a hătcăi. – Huideo + suf. -ui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HUIDUÍ vb. (Mold.) a hâtcâi, (Mold. și Bucov.) a tiohăi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
huiduí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. huiduiésc, imperf. 3 sg. huiduiá; conj. prez. 3 sg. și pl. huiduiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A HUIDUÍ ~iésc tranz. 1) (porci) A alunga strigând „huideo”. 2) fig. (persoane) A trata cu fluierături și strigăte de ocară (în semn de dezaprobare). /huideo + suf. ~ui
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A huidui ≠ a aclama
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink