HULUDÉȚ, huludețe, s. n. Fusul țevii de la suveica războiului casnic de țesut. [Var.: huduléț s. n.] – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HULUDÉȚ ~e n. (la suveica războiului de țesut, la pușca de soc etc.) Piesă în formă de bară pe care se îmbracă o țeavă. /<rus. holodețu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HULUDÉȚ s. v. fus.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
huludeț (huludéțe), s. n. – 1. Fusul țevii de la suveica războiului de țesut. – 2. Dop. – Var. hludeț, huduleț. Sl. chludŭ „vergea” (Cihac, II, 144; DAR); ultima var. indică o încrucișare cu hudub-.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
huludéț s. n., pl. huludéțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink