HÚNTER, hunteri, s. m. Cal de vânătoare, bun săritor la obstacole. [Pr.: hánter] – Din engl., fr. hunter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HÚNTER s.m. Cal de vânătoare, bun săritor de obstacole. [Pron. hán-ter. / < engl. hunter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
HUNTER [HÁN-TER] s. m. cal de vânătoare, bun săritor de obstacole. (< engl., fr. hunter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
húnter s. m., pl. húnteri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink