Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
HĂLĂDUÍ, hălăduiesc, vb. IV. Intranz. 1. (Pop.) A trăi undeva în voie, în libertate, în liniște; p. ext. a locui. 2. (Înv.) A scăpa cu viață (de o primejdie). 3. (Reg.) A izbuti, a reuși. – Din magh. haladni „a propăși, a merge mai departe”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HĂLĂDUÍ vb. v. domicilia, fi, izbuti, locui, reuși, salva, scăpa, sta, ședea, trăi, viețui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hălăduí (-uésc, hălăduít), vb.1. (Înv.) A se refugia, a se adăposti. – 2. A scăpa, a se salva. – 3. A trăi, a locui, a sălășlui. – Var. (înv.) hălăstui. Mag. haladni „a merge în față” (DAR). – Der. hălăduință, s. f. (lăcaș).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
hălăduí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hălăduiésc, imperf. 3 sg. hălăduiá; conj. prez. 3 sg. și pl. hălăduiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A HĂLĂDUÍ ~iésc intranz. 1) pop. A trăi în tihnă într-un loc ferit de primejdie. 2) înv. A scăpa dintr-o situație primejdioasă; a izbuti. /<ung. haladni
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)