HĂRȚUIÁLĂ, hărțuieli, s. f. Faptul de a (se) hărțui. [Pr.: -țu-ia-] – Hărțui + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
HĂRȚUIÁLĂ ~iéli f. 1) v. A HĂRȚUI și A SE HĂRȚUI. 2) Schimb de cuvinte aspre între două sau mai multe persoane. [Sil. -țu-ia-] /a hărțui + suf. ~eală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
HĂRȚUIÁLĂ s. v. încăierare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
hărțuiálă s. f., g.-d. art. hărțuiélii; pl. hărțuiéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink