iabașá (iavașá), iabașále, s.f. (reg.) clește de lemn sau de fier cu care se apucă nasul cailor nărăvași când se potcovesc.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
iabașá (iabașále), s. f. – Instrument în formă de clește folosit la stăpînirea animalelor. – Var. iavașa. Tc. yevașa (Șeineanu, II, 218; Lokotsch 945). Var. se folosește și în Arg., cu sensul de „ochelari”.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink