ICONOMÉTRU, iconometre, s. n. 1. Vizor cu ajutorul căruia se poate observa corectitudinea încadrării imaginii unui obiect care urmează să fie fotografiat. 2. (Med.) Aparat pentru măsurarea asimetriei imaginii retiniene dintre cei doi ochi. – Din fr. iconomètre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ICONOMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea asimetriei imaginii retiniene între cei doi ochi. ♦ Vizor cu care se reglează un aparat fotografic pentru a obține dimensiunile date ale unui obiect. [< fr. iconomètre, cf. gr. eikon – imagine, metron – măsură].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ICONOMÉTRU s. n. 1. aparat pentru măsurarea asimetriei imaginii retiniene între ce doi ochi. 2. vizor cu care se reglează un aparat fotografic pentru a obține dimensiunile date ale unui obiect. (< fr. iconomètre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
iconométru s. n. (sil. -tru), art. iconométrul; pl. iconométre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ICONOMÉTRU ~e f. Vizor prin care se observă corectitudinea încadrării imaginii obiectului ce urmează să fie fotografiat. /<fr. iconometre
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink